Răsturnînd niţel istoria în Ajunul Noului An

Se spune că în după amiaza ultimei zile a anului, hatmanul chema boierii la Curte pentru vecernie. Domnitorul îi servea, după moda rusească, cu „vutcă” şi, după moda turcească, cu dulciuri şi cafea. Boierii stăteau, însă, cu inimile îngheţate pentru că acum, după capriciul sau înţelepciunea domnitorului, erau reîmpărţite dregătoriile (funcţiile) boiereşti. Boierii cei mari trăgeau cu urechea pe la uşile camerelor domneşti; cei mai mici şedeau ghemuiţi pe scările, beciurile şi prin Curtea palatului.

În zori, cu toţii se pregăteau pentru liturghie (la Iaşi, locul de desfăşurare a ceremonialului de Anul Nou era biserica Sf. Nicolae Domnesc). După slujbă, domnitorul se aşeza pe scaunul domnesc, iar postelnicul (maestrul de ceremonii), anunţa noua împărţire a dregătoriilor. Boierii numiţi primeau caftan şi sărutau mâna domnitorului, făcîndu-i urări şi daruri(blănuri de rîs, ceşti, un lighean şi un ibric); boierii rămaşi fără dregătorie se întorceau acasă unde izbucneau bocetele jupîneselor lor. Ei îşi înnecau amarul în cafele sau tutun şi abia acum cugetau cu amărăciune cum se învîrte roata lumii.


Norocoşii, însă, rămîneau, spre seară, la un ospăţ în Sala tronului unde exista obiceiul plăcintei cu răvaş, servită pe lîngă mîncărurile după reţete nemţeşti, franţuzeşti şi italiene. Plăcinta, coaptă în tavă întinsă, cu straturi subţiri de aluat, avea înăuntru, în diferite locuri, bani de aur şi răvaşe. După ce domnitorul împărţea plăcinta, răvaşele erau citite cu glas tare. În ele era scris: „Beţiv”, „Hapsân”, „Muieratic”, „Poftitor de domnie” etc., iar domnul adăuga cîte un comentariu pentru fiecare, o vorbă de duh, spre hazul şi deliciul adunării.

După ceremonia plăcintei cu răvaş, boierii se puteau întoarce la casele lor, cu gîndul că doar peste cîteva zile, la 6 ianuarie, se întorc iar la Curtea domnească pentru sărbătoarea Bobotezei.

Hai la vînătoarea de eclipse!

Mi-a fost deschis "apetitul" pentru eclipse, din nou, după difuzarea unei ştiri, în care se anunţa eclipsa totală de lună, de pe 21 decembrie a.c. care, însă, nu a fost vizibilă în România. Aşa că m-am hotărît să scriu, mai bine spus să fac un mic calendar al eclipselor ce vor avea loc în următorul an, 2011. Poate mai sunt şi alţi iubitori ai acestor fenomene astronomice.

Aşa că în 2011, vom avea bucuria de a urmări pe cer nu mai puţin de 3 eclipse importante: o eclipsă parţială de Soare pe 4 ianuarie - cea mai mare eclipsă vizibilă din România în următorii 16 ani şi două eclipse totale de Lună - 15 iunie şi 10 decembrie. Per ansamblu vor fi 6 eclipse: 4 eclipse parţiale de Soare (4 ianuarie, 1 iunie, 1 iulie, 25 noiembrie) şi 2 eclipse totale de Lună (15 iunie şi 10 decembrie).


Eclipsele vizibile din România:

*** Prima eclipsă a anului ce vine se va produce în dimineaţa zilei de 4 ianuarie 2011, fiind o eclipsă parţială mare. Maximul se va produce în capitala ţării la ora 10:35, cînd Soarele va fi acoperit 67.5% (ca suprafaţă). Eclipsa se va observa în Europa, jumătatea nordică a continentului african şi jumătatea vestică a Asiei.

*** A doua eclipsă a anului 2011 va fi o eclipsă totală de Lună, care se va produce în seara zilei de 15 iunie 2011, a cărei fază totală va dura o oră şi patruzeci de minute (1h 40 min), iar maximul ei producîndu-se la ora 23:12 (ora de vară). În România, Luna va răsări doar cu cîteva minute înainte de începutul eclipsei parţiale.
Această eclipsă se va vedea în întregime din estul şi sudul Africii, sudul Asiei şi Oceanul Indian şi parţial (la răsărit sau apus) în Australia, Europa şi America de Sud.

*** A treia eclipsă va fi tot o eclipsă totală de Lună care de această dată se va vedea doar parţial, fiindcă Luna va răsări în România în timpul eclipsei totale. Aceasta se va produce pe 10 decembrie 2011. Maximul eclipsei va avea loc la ora 16:31 (ora de iarnă a României) şi va dura 52 de minute şi 16 secunde. Cei care se vor bucura de aceasta în întregime vor fi locuitorii continentului asiatic, mai puţin cei din zona vestică, cei din Australia şi din Oceanul Atlantic. În rest eclipsa se va vedea la răsărit în Africa şi Europa, iar la apus în America de Nord.

Mă bucură nespus de mult că prietena mea, Luna (şi fără ghilimelele de rigoare de această dată, fiindcă nu le mai consider necesare), va arăta din nou de ce este în stare. Poate pare deplasată afirmaţia mea, dar mă declar cel mai mare admirator al Ei.

TEDx: despre femeie şi educaţie

Avea să aibă loc un eveniment important în după amiaza zilei de 11 a lunii acesteia, numit "Women on top", pentru Youth Academy, dar şi pentru noi, femeile. Stingheră am păşit în hotelul Unirea din Iaşi acum o săptămînă.
De la uşă, întîmpinată fiind de o bună prietenă, membră a Asociaţiei, mi-am dat seama de anvergura acelei dezbateri. "Femeia este fanta care se deschide în zona vizibilului pentru a lăsa extraordinarul să pătrundă în lume", acesta a fost bileţelul pe care l-am primit la începutul acelui eveniment. O foarte bună strategie de incitare a auditorului, aş putea spune.


TED – Ideas worth spreading este o idee, de mare importanţă, care are succes mai mult înafară decît la noi în România. Scopul acesteia este de a valorifica acţiunile unor oameni simpli, care au adus schimbări majore în societate, chiar dacă se limitează unui spaţiu cultural, economic, social, discursurile rostite la TED îşi pun amprenta asupra publicului prin acţiunile şi comportamentele sale.

Youth Academy este o organizaţie tînără este o organizatie tanără, activ implicată în mediile de educare nonformală din ţara noastră. Aceasta crede că este acea "roată" lipsă a educaţiei care va duce la revoluţionarea proceselor de învăţare. Din acest motiv, la Iaşi a încercat să creeze un context în care actorul principal: femeia de succes, este prezentat de mai multe femei de succes din România şi din străinătate.

Evenimentul a fost introdus de Cezar Gumeni, care a prezentat 3 miracole pe care femeia le deţine:
1. "femeile sunt cele care reuşesc că creeze viaţă";
2. "sunt gingaşe, sub amprenta angelică, ascunzîndu-se o fire puternică";
3. "reuşesc să suporte/iubească bărbaţii, făcînd o groază de sacrificii".

Acesta a fost urmat de o prezentare a doamnei Monica Tatoiu, în care "miracolele" enunţate de Cezar Gumeni, erau într-o altă ordine. "Femeia este capabilă să reproducă intuitiv, de la naştere are carte de muncă." A dezvăluit reţeta succesului ei, care urmată cu atenţie ar da rezultate oricui: "Spune "DA" ideilor şi visurilor tale, fiindcă acestea vor începe să crească în secunda următoare. Suntem depozitare ale unor resurse imense, iar utilizarea ineficientă duce la pierderea lor. Noi decidem ce vrem să facem, nu familia, nu soţul, nimeni nu trebuie să ne influenţeze deciziile. Dacă nu pui sămînţa, nu iese nimic. Învăţaţi să ascultaţi! Dacă nu ascultăm suntem percepute drept cicălitoare."

Au fost în total opt speakeri, patru locali şi naţionali şi patru internaţionali, doi dintre ei fiind surpriză.

Tincuţa Baltag, Directorul General al Fundaţiei Dinu Patriciu, a prezentat modelul educaţional de succes al României care ar cuprinde următoarele soluţii: descentralizare - responsabilizarea profesorilor şi a copiilor, o nouă programă şcolară, crearea unor modele potrivite de finanţare educaţională. Viitorul de peste 20 de ani văzut de dumneaei presupune o lume mai mică, globală, conectată de tehnologie şi transporturi, dar şi o "mare" de informaţii din ce în ce mai greu de gestionat (Google deţinea în anul 2008 un trilion de informaţii).
"Cred foarte mult în filantropie, cred în implicarea societăţii civile în rezolvarea unor probleme sociale. Şi mai cred că oamenii care au ajuns la un anumit statut şi confort financiar au nevoie să îi ajute pe ceilalţi, mai puţin norocoşi".

Doamna Profesor Carmen Gache a prezentat cum pasiunea pentru ornitologie a devenit cheia succesului într-o perioadă destul de grea pentru afirmarea profesională şi socială. Poate vă întrebaţi cînd eraţi mici dacă rîndunica de la streaşina casei bunicilor, care vine în fiecare primăvară şi-ţi bucură auzul cu al său cîntec, este aceeaşi? Ei bine, doamna profesor a lămurit "misterul", zicîndu-ne că e aceeaşi. Ea străbate aproape 10.000 de km pentru a ierna în Africa, dar şi pentru a se întoarce la locul său: în cuibul de la streaşina casei bunicilor. Dar ştiaţi că "soţul" turturea, îşi jeleşte "soţia" (care a murit/dispărut) timp de trei ani după care moare şi el? Sau că în Africa există o specie de papagali, care mor, dacă partenerul/a lipseşte mai mult de o oră? Concluzionăm astfel faptul că "păsările sunt cel mai bun exemplu al fidelităţii".

Catrinel Zaharia, a fost unul dintre speakerii surpriză, care a prezentat diferenţele dintre femei şi bărbaţi din punct de vedere al emisferelor, urmată apoi de Tudor Giurgică, elevul anului în cadrul Galei Premiilor în Educaţie şi al doilea speaker surpriză, care a adus mai multe detalii acestui subiect, spunând că ‎"femeile pot trece de ziduri pentru că ele nu folosesc ciocanul."

Dintre speakerii internaţionali îi enumăr pe:
Deborah Rhodes, care prin cercetările sale asupra oncologiei a arătat în premieră la nivel global primul dispozitiv "fără durere" de depistare a cancerului de sîn, print-o nouă tehnologie de MRI (Magnetic resonance imaging).

Skeikha Al Mayassa, a jucat un rol de pionierat în domeniul culturii, educaţiei şi al activităţilor de informare, prin iniţierea şi sprijinirea de diverse organizaţii locale şi internaţionale.

Sheryl Sandberg, este cunoscută ca fiind “femeia din spatele Facebook”, fiind COO în cadrul companiei.

Sejal Hathi, studentă la Universitatea Yale, a prezentat organizaţia internaţională Girls helping girls, fondată de ea. Scopul acesteia fiind mobilizarea fetelor din întreaga lume să se angajeze în schimburile culturale, să obţină o educaţie la nivel mondial şi să genereze schimbarea socială.

La sfîrşitul acestui eveniment, publicul s-a arătat încîntat şi interesat de ceea ce s-a prezentat. Încîntată am fost şi eu că am revăzut-o pe doamna Tincuţa Baltag cu care am putut schimba unele vorbe şi trasmite salutări echipei din Bucureşti.

"Being a women is a gift. Sometimes you need a truck to carry it. But how rich we are. We can share some with the men in our lives. With love and generously." Monica Tatoiu

Inevitabilul s-a produs!

Vezi tu, încerc să-mi conving fiinţa că există oameni cu suflet bun. De ce? Poate doar din cauza faptului că i-am descoperit pe ceilalţi, răi. Nu, nu vreau să fac din asta mare caz. Vroiam doar să scriu despre prietenie...

Vezi tu, nu mă interesează că s-a mai scris despre ea. Însă nu am scris eu.

Vezi tu, că această floare de un alb imaculat sau viu colorată, se mai şi ofileşte. Din ce cauză mă întrebi?

Vezi tu, sunt suficiente cauze: ori nu mai este "udată" la timp, ori este dată uitării într-un colţ umbros, în care razele soarelui nu mai au puterea să pătrundă, ori este pur şi simplu călcată în picioare.

Vezi tu, cele mai multe flori se ofilesc din cauza faptului că sunt date uitării. E inevitabil. Se mai întîmplă, aş putea spune, însă de ce se ajunge la asta?

Vezi tu, cum să-ţi explic, sunt unii paraziţi care-i atacă viaţa. Ajungîndu-se la acest rezultat dureros.

Vezi tu, paraziţii distrug floarea aşa cum într-o prietenie sunt intruşii.
Poate te frămîntă întrebarea dacă, o floare pe care o deţineam a fost afectată de paraziţi? Da, a fost afectată... însă numai eu am văzut că ea se ofileşte, neputînd-o ajuta să "renască".

Vezi tu, prin crăpăturile solului uscat, a mai crescut o floare, poate chiar mai multe. Da, numărul lor e multiplu. Locul oricum nu i-a fost luat.

Vezi tu, timpul a trecut ritmic sau aritmic, încărcat cu păreri de rău.

Vezi tu...

Odă lui Emin

                  Şi nu, nu e odă pentru Eminescu, dacă la asta vă gîndeaţi, încă nu e 15 ianuarie! :))
Ceea ce vreau eu să scriu e o altfel de odă, "aterizată" pe alte meleaguri, în alte vremuri, pe cînd "gogoşarii" erau cultivaţi de o preafrumoasă gradinăreasă pe nume Duda. Să-ţi fie cunoscut numele? Ei bine, nu cred, sau poate da!?


                  Nici nu ştiu dacă e odă. Oricum e ceva, adresat către cineva, cu un mesaj anume ce pare că nu are ecou (îi lipseşte microfonul ar spune unii în glumă) peste munţii şi văile pe care i-ai creat în al nostru Paradis.



                 A trecut atîta timp... au trecut şi cîrdurile de cocori, s-au stins şi florile de prin grădini, şi frunzele copacilor au picat, uite că acesta nemilos, răbdare cu tine, un întîrziat, un rătăcit poate, nu are. Curge, curge molcom în clepsidra-mi de pe raft, iar  frigul a pus stăpînire peste ale mele mădulare, dansînd nud în camera întunecată. E evident că şi-a intrat în drepturi mireasa anotimpurilor. Gerul îmi pictează în geam flori de gheaţă... Dar să revenim asupra odei pe care vroiam să ţi-o dedicăm. Te întrebi cine? Mai ai tupeul să întrebi asta? Ei bine, noi, cei care ţi-am fost alături poate mai mult la bine (:D) decît la rău (deh... aşa-i între prieteni... le eşti aproape doar cînd lor le este bine, nicidecum în situaţia contrară).


                 De ceva vreme, parcă ai dispărut. Să te fi pierdut printre atîta anatomie  sau pur şi simplu ai dorit să o termini cu noi? Cum care noi? Aceeaşi prieteni de mai devreme.

Uite... unii dintre noi, cred că ai dorit să rupi legătura cu "Paradisul" nostru, însă eu eu sunt de altă părere:  eşti între munţi, ferecat de vorbe, amintiri şi ai nevoie de ajutor.

                 Bine poate am exagerat... dar nu-i nimic, ideea ai prins-o şi ţine-o bine, te rog!
                 Odei mele îi lipseşte curajul să iasă la suprafaţă aşa că îţi las ca mesaj: o lumînare vom aprinde pentru a-ţi călăuzi drumul către noi atunci cînd vei avea de gînd să priveşti în urma ta, realizîndu-ţi nepăsarea nejustificată pentru ai tăi foşti colegi de breaslă. Am vrut să modific, însă acest mesaj a primit unele aprecieri... :-) Ca să fiu puţin ironică Emin, dragul meu eşti apreciat, în pofida faptului că lumea nu ştie despre cine este vorba. Iar dacă o lumînare nu-ţi este îndeajuns în a ta beznă, noi vom aprinde mai multe, pentru a vedea şi pentru a găsi drumul, dar şi pentru a nu o lua pe drumul greşit la răscrucea acestor ani.

                Chiar dacă este în zadar mesajul, de aici din spatele munţilor îţi ţinem pumnii şi te încurajăm pentru revenire, sau în caz contrar ne conformăm cu ideea ta bizară, de a rămîne separat de noi.
                                              
                                                                                   Cu multă afecţiune şi răbdare,
                                                                                          foştii colegi de "celulă"